Această femeie, venită de cine știe unde, spune că a venit din Franța. Stătea pe o bancă într-un parc de cartier, cântând cu sârguință la un fluier de copii. Fără bani și fără mijloace de a se întreține, a fost sfătuită să predea limba franceză. Astfel a ajuns profesoară pentru două femei din Coreea. Îi place să meargă desculță pe pământ și să se întindă pe stânci. Iar atunci când are dispoziția necesară, încearcă să perceapă fiecare clipă într-un mod nonverbal și să-și trăiască viața cât mai fidel realității. Dar viața rămâne la fel de grea ca întotdeauna. Se bazează în fiecare zi pe makgeolli pentru o mică alinare.