1964, r: Jack Clayton, sub.rom., 109’, Marea Britanie, DRAMĂ

"O operă bine construită, care totuși pare incertă. Jo nu este ea însăși o enigmă, ci probabil o nevrozată, această femeie pare să nu aibă ca scop decât procrearea, a fi mamă îi justifică existența, dar niciodată nu o vezi ocupându-se de copii. Această femeie care iubește este incapabilă să participe la viața soțului său, și nici nu pare chiar că dorește să o facă. În timpul crizei de depresiune, din punct de vedere cinematografic personajul Jo, cu toate că temporar alienat, are o densitate umană veritabilă care în alte secvențe pare a se dilua. (...) Fără a cere realizatorului de a lua sau nu partea personajelor sale, de a se pronunța pentru sau împotriva problemelor evocate, s-ar fi dorit să vedem mai ferm reunite elemente de adevăr, notații fine." Jacqueline Lajeunesse, 1965, Image et Son