Film câștigător a două premii în cadrul Festivalului de Film de la Berlin din 2005

Într-un univers aproape apocaliptic, o echipă de filmare din industria pornografică își vede de treabă și produce pe bandă rulantă secvențe explicite dintre cele mai insolite, folosind pepeni și alte obiecte surprinzătoare. În paralel, o tânără izolată în propriul apartament ajunge s-o întâlnească pe tânăra vedetă masculină a filmelor și să trăiască împreună cu el ceva ce seamănă cu o poveste de iubire. Doar că în această lume dezumanizată, finalul nu poate fi decât unul pe măsură.

Sunt dificil de redat ultimele 20 de minute ale filmului lui Tsai Ming-liang - și sunt musai de experimentat individual -, dar se numără cu siguranță printre cele mai șocante comentarii critice ever la adresa abrutizării provocate de consumul de pornografie. Personajele cineastului taiwanez sunt atât de singure și de alienate, le e atât de imposibil să ajungă emoțional unele la celelalte, încât unicele momente genuine de tandrețe sunt secvențele artificiale de musical care întrerup din când în când, ludic și de nicăieri, monotonia vieților lor aseptice.